tocmai trecuse de la subjects to citizens, si se simtea oricum bine, un amestec de senzatii ii venea sa faca dragoste cu cel, intr-o dimineata era obosita, terminase ce era de facut, vroi sa se apuce de citit, era weak, astfel ca se gandi sa incerce din nou, sa vada ce simte, si fuse unbelievable de touching de transhumanta a trupului cu spirit dincolo de borders, si apoi ii cazu o lacrima, dar era una subtire si lina, nu ca altadata un plans, si James intra in camera ei fara sa bata, era sub patura rece, cu un san dezgolit si altul fierbinte, si el se facu ca nu vazu, dar ea izbucni deodata in ras, I was thinking of his dick, not such a big deal, acela se schimba la fata, si iesi repede cu hartiile in mana.....il facu sa sufere nitel.....un blond un pic mai in varsta, dar simpatic, lA URMA UMEI AVEA TRASATURI elegante.
Si trecuse de la subjects la citizens, cand vroi sa puna un citat pe facebook sa il impartaseasca colegilor, si fara sa realizeze, il gasi.....in sfarsit isi afisa poza......arata imbatranit, avu oarecare emotii sa ii vada ochii adanci, incredibil de adanci, inca tinea minte cum o privea, cum o invitase la restaurantul chinezesc si ii spuse, azi esti cea mai fumoasa, comanda ce vrei, avem bani.....
strangely, avea inca o iubita tot cu mult mai tanara, si mai era acolo fiul lui Stefan......we go in australia...for what...we make money and children....daca iar fi dat pasajul din casa presei.....ce ar fi zis.......nu ii era dor sa faca dragoste cu el, isi amintea doar expresii, uvinte si gesturi, isi mai amintea cum tinea tigara intre degete,fuma pana la ultimul scrum, degetele butucanoase, tot trupul mirosind a tutun,nu se indragostise de geografia trupului lui, nici de politici, doar ca ii descatusase dorintele, o pregatise pt ziaristul cu maini de inger, o descatusase ca sa simta.....unde alergi baby, why are u in a hurry, keep me there, just talk...funny, stia engleza mai bine ca ea......facultatea de hidrotehnica.........un tehnician bun........relaxeaza-te, ii umpluse camera cu lumanari colorate, toate pe langa prima saltea, danseaza, si dansa, fericita...el se sprijinea in cot, ii turna in pahat si fuma sexual, era gol, salteaua fara paturi, apartamentul gol, si ea dansa,ca si cand nu conta ca el era gol si ea aproape goala...se intoarse la el cand era cu celalalt, si nu mai simti nimic, si el o ura, simtise schimbarea, ii simtise totul inauntru, si vorbira despre astea, adica despre organe, ca si cand ar fi vorbit doar despre organe.....ea ii spuse, sunt indragostita nebuneste de trupul lui, si de tot cum este el, ii spuse de-a dreptu, cum si el ii spuse altele.....
ce era funny, ca atunci cand il privea pe cel albastru, de la etajul 7,el fuma linistit din tigara cand ii raspunse cinic, uite dupa asta o sa alergi tu, asta vine dupa mine....hey, adica de ce nu cel de la Scanteia, care imi scrie eseurile la computer.....
uneori ii era foame si el o trimitea la el, du-te sa mananci ceva....
probabil ca nu ar fi trebuit sa il paraseasca pe cel cu parinti securisti si casa la baneasca, care ar fi fost o partida buna, cu si fara sex, dar slujba Pro si umor cuprinzator......
prima data cand il intalni pe Petercat intamplator, deci intamplator, dupa cele dina Casa,era somewhere dincolo de grivita, inspre turda cumva, da, avea o paine calda in mana, seara il visa ca o tine in brate si visul acela o patrunse tare si fuse aproape erotic, i simti tot trupul mangaiere minunata si leagan, si in acelasi timp, undeva nevazut, ii respira sexul cu dorinta......
il dorea foarte mult de parca era mereu un vis, si ii dadu lacrimile cand povesti asta la interogatoriu.
" de asta l-am ucis pe petercat, ca sa fie adevarat"
dar el o invata nu sa faca dragoste, dar sa simta,fusese rece,o invata sa simta chiar si pe un birou scrijelit....fusese indragostit, ea nu il privise in o mie de feluri de dragoste, nu il desenase, se lasa doar coplesita de el..era machiavelic, asta insemna supravietuire...o duse totusi la parintii lui, si nu o iubisera nici ei.....
Saturday 29 May 2010
Thursday 20 May 2010
Zero tolerance, the policy adopted by Sarkozy, in combination with zero interest in how the poor are coping, has proven to be explosive. What sets apart the French situation from that in the neighbouring countries is not only, however, the violence of the current explosion. Therehas been a steady tide of broadening popular protest against neoliberalism for at least a decade, from the mass striking during the winter of discontent of 1995-96 that brought down the Jupee governement, and the formation of ATTAC as a network of citizens groups in 1998, to the recent bitter struggle against the privatization of the ferry company serving Corsica, and a strike to preserve the railways as a state company.
For what is at stake in the current French disorder is, fundamentally, the difficulty of applying neoliberal 'market' disciplines to continental European societies that have historically developed under state auspices, in many respects against liberalism.
The European Union's hurry to enact ' market' reforms in the aftermath of the collapse of the Soviet bloc only exacerbated longstanding contradictions between liberalization and the tradition of state intervention in several European countries.
In France, the Economic and Monetary Union negociated at Maastricht was ratified only narrowly, and it worth recalling that at that time, the Green politician and author Alan Lipietz warned that in the absence of any real popular mandate, the socially destructive implications of the Maastricht agreement could ignite civil war within a few decades.
For what is at stake in the current French disorder is, fundamentally, the difficulty of applying neoliberal 'market' disciplines to continental European societies that have historically developed under state auspices, in many respects against liberalism.
The European Union's hurry to enact ' market' reforms in the aftermath of the collapse of the Soviet bloc only exacerbated longstanding contradictions between liberalization and the tradition of state intervention in several European countries.
In France, the Economic and Monetary Union negociated at Maastricht was ratified only narrowly, and it worth recalling that at that time, the Green politician and author Alan Lipietz warned that in the absence of any real popular mandate, the socially destructive implications of the Maastricht agreement could ignite civil war within a few decades.
Sunday 12 July 2009
women si umbre...nepoveste
Women si umbre....Nepoveste...
Cand se trezi, ursul de cafea statea cu burta in sus, ghiftuita, ca si cand s-ar fi adapostit sub o tufa de mure. Nasul lui negru din catifea aburea, de fierbinte ce era.L-ar fi sarutat cu drag.L-ar fi lins. Doar ochii ii erau stucked in tavanul roz, asa ca se uita si ea in tavan. In tavan nu era nimic.Il lua la piept si il mirosi. Venea din povestile bunicului, cand nu mai stia a spune altele si altele, asa ca inventase trilogii cu ursi.Il puse deoparte din nou, sa se uite mai atent. Avea un fular rosu, in carouri, semana cu salopeta ei primita de la Mos Gerila, via bunu….
Incerca sa isi aminteasca, mai sus, cand, cum, unde a fost, unde…si printre randurile acelea nu se mai regasea deloc in acea existenta pustie.Acum intelegea de ce se simtea astfel, mereu panicata. Cand sa se incante ea frumoasa, cand, mereu o alta, si o alta, trecatoare capitala, era’’nu numai cea mai frumoasa…’’ dar si…
Ast noapte, intrase pas, pas, ca un spargator desfigurat,, cu plapuma sub un brat, intrase in camera copilei, cea cu un ceas, pitic, roz, neinsemnat, si un ceas vorbitor si tainic, impunator. Atipise cand se trezi in spasme. O voce ii spuse’’plange din copilarie’’..Tremura, usile scartaiau si se linisti, crezand ca poate mai e cineva. Dincolo de prag, pe hol, Isabel, the Spanish woman cu ochii mari, rotunzi, negri, desenase pe pereti o minunatie de pesti foarte colorati, mici si mari, pentru fiica ei. In camera roz copila aduse si un peste auriu, mediu, clar, viu. Acum vedea clar ce fuse. She was matching the details, the words, cuvintele si necuvintele. Traise printre necuvinte, dar de Comarnic si excursia lui de refacere in singuratate isi amintea de asemenea, de ceaiuri, timp si netimp, de lucruri capitale si lucruri mici, nu stia.Isi mai aminti si ca poposise cu drag pe meleagurile acelea, la doar un an inainte sau mai putin, si fusese degeaba, in umbre si penumbre.
Il adapostise, dar stiut numai de ea, intr-o imaginatie luxurianta, la margine de Bucuresti, intr-o padurice unde mergea cu bunicul, in apropierea unui lac tainic.Mergeau acolo sa pescuiasca, printre ceturi serpuitoare si naluci prietenoase in diminteti. De cealalta parte a lui, se afla o casuta mica, si un nene cu barba, tot iesea din locuinta si privea, cu mainile in buzunar. Acolo, in casuta aia, ar fi vrut sa se intoarca candva. Nu in Uverturii.
Il luase sub sprancene si in alte povesti imaginate, mereu si mereu, si fara sens.
Becky canta, Sammy latra, pestele si ea supurau.
Ziarul aluneca prin buza usii vechi de lemn, negrul disparu asa cum veni, intr-o clipa.
Pe Peel Grove 29 oamenii nu se cunosc. Doar la no24 locuieste o indianca tanara, frumoasa, in sari viu colorate rosu si verde si galben, iese uneori sa fumeze, sa priveasca. Fumeaza lenes, elegant, si face pasi micuti catre celelalte case, le scruteaza, ca si cand le-ar citi.
http://www.youtube.com/watch?v=nWfQMn0F-3g
Ii dadura lacrimile, si nu stia de unde, ca doar cutia toracica era goala, se duse catre fereastra. o deschise cu cheita, aici totul era baricadat, si se uita la oameni, cum lucrau. Sammy o vazu si incepu sa dea din coada. Fara sa isi dea seama, ca si cand ar fi vazul un curcubeu, desi Sammy era o fiinta, zambi, colturile gurii se lungisera frumos, si asternu un un pic de binete pe pervaz. Isi lua zambetul, se aseza la computer si revazu noul ei tango pasional. ''In curand o sa plec in Argentina.''
Ii veni sa se sarute pe pe par, si chiar sa isi linga coatele si genunchii.Cata pasiune poate fi, asa, in aer, nu stia de unde vine, intr-un trup fara suflet si fara iarba. Spune-mi povesti, dar sa nu aiba legatura cu mine.''Spune-mi povestea ta, strainule cu chipul ascutit sau rotund, sau nedeslusit, danseaza-mi, arata-mi mainile.Vreau sa iti vad palmele, sa ti le-adulmec cand descanti ''.
http://www.youtube.com/watch?v=oN0o_ZgdCL0
Moonriver
Cand se trezi, ursul de cafea statea cu burta in sus, ghiftuita, ca si cand s-ar fi adapostit sub o tufa de mure. Nasul lui negru din catifea aburea, de fierbinte ce era.L-ar fi sarutat cu drag.L-ar fi lins. Doar ochii ii erau stucked in tavanul roz, asa ca se uita si ea in tavan. In tavan nu era nimic.Il lua la piept si il mirosi. Venea din povestile bunicului, cand nu mai stia a spune altele si altele, asa ca inventase trilogii cu ursi.Il puse deoparte din nou, sa se uite mai atent. Avea un fular rosu, in carouri, semana cu salopeta ei primita de la Mos Gerila, via bunu….
Incerca sa isi aminteasca, mai sus, cand, cum, unde a fost, unde…si printre randurile acelea nu se mai regasea deloc in acea existenta pustie.Acum intelegea de ce se simtea astfel, mereu panicata. Cand sa se incante ea frumoasa, cand, mereu o alta, si o alta, trecatoare capitala, era’’nu numai cea mai frumoasa…’’ dar si…
Ast noapte, intrase pas, pas, ca un spargator desfigurat,, cu plapuma sub un brat, intrase in camera copilei, cea cu un ceas, pitic, roz, neinsemnat, si un ceas vorbitor si tainic, impunator. Atipise cand se trezi in spasme. O voce ii spuse’’plange din copilarie’’..Tremura, usile scartaiau si se linisti, crezand ca poate mai e cineva. Dincolo de prag, pe hol, Isabel, the Spanish woman cu ochii mari, rotunzi, negri, desenase pe pereti o minunatie de pesti foarte colorati, mici si mari, pentru fiica ei. In camera roz copila aduse si un peste auriu, mediu, clar, viu. Acum vedea clar ce fuse. She was matching the details, the words, cuvintele si necuvintele. Traise printre necuvinte, dar de Comarnic si excursia lui de refacere in singuratate isi amintea de asemenea, de ceaiuri, timp si netimp, de lucruri capitale si lucruri mici, nu stia.Isi mai aminti si ca poposise cu drag pe meleagurile acelea, la doar un an inainte sau mai putin, si fusese degeaba, in umbre si penumbre.
Il adapostise, dar stiut numai de ea, intr-o imaginatie luxurianta, la margine de Bucuresti, intr-o padurice unde mergea cu bunicul, in apropierea unui lac tainic.Mergeau acolo sa pescuiasca, printre ceturi serpuitoare si naluci prietenoase in diminteti. De cealalta parte a lui, se afla o casuta mica, si un nene cu barba, tot iesea din locuinta si privea, cu mainile in buzunar. Acolo, in casuta aia, ar fi vrut sa se intoarca candva. Nu in Uverturii.
Il luase sub sprancene si in alte povesti imaginate, mereu si mereu, si fara sens.
Becky canta, Sammy latra, pestele si ea supurau.
Ziarul aluneca prin buza usii vechi de lemn, negrul disparu asa cum veni, intr-o clipa.
Pe Peel Grove 29 oamenii nu se cunosc. Doar la no24 locuieste o indianca tanara, frumoasa, in sari viu colorate rosu si verde si galben, iese uneori sa fumeze, sa priveasca. Fumeaza lenes, elegant, si face pasi micuti catre celelalte case, le scruteaza, ca si cand le-ar citi.
http://www.youtube.com/watch?v=nWfQMn0F-3g
Ii dadura lacrimile, si nu stia de unde, ca doar cutia toracica era goala, se duse catre fereastra. o deschise cu cheita, aici totul era baricadat, si se uita la oameni, cum lucrau. Sammy o vazu si incepu sa dea din coada. Fara sa isi dea seama, ca si cand ar fi vazul un curcubeu, desi Sammy era o fiinta, zambi, colturile gurii se lungisera frumos, si asternu un un pic de binete pe pervaz. Isi lua zambetul, se aseza la computer si revazu noul ei tango pasional. ''In curand o sa plec in Argentina.''
Ii veni sa se sarute pe pe par, si chiar sa isi linga coatele si genunchii.Cata pasiune poate fi, asa, in aer, nu stia de unde vine, intr-un trup fara suflet si fara iarba. Spune-mi povesti, dar sa nu aiba legatura cu mine.''Spune-mi povestea ta, strainule cu chipul ascutit sau rotund, sau nedeslusit, danseaza-mi, arata-mi mainile.Vreau sa iti vad palmele, sa ti le-adulmec cand descanti ''.
http://www.youtube.com/watch?v=oN0o_ZgdCL0
Moonriver
Women...roots
De cealalta parte a lumii, intr-un cuib cu Dumnezeu numit Allah, foarte cald,desi intr-o tara mai estica,ea,ca o printesa a desertului rasarita pe meleaguri ortodoxe,primea de la barbatul ei, in zori, pe divan, o cafea foarte tuciurie, aromata, si trandafiri rosii, de la Aymen branduse, de la Taha narcise, si de la Ahmad tot trandafiri, dar galbeni. Un cuib.
De cealalta parte a lumii, intr-un cuib cu Dumnezeu numit Allah, foarte cald,desi intr-o tara mai estica,ea,ca o printesa a desertului rasarita pe meleaguri ortodoxe,primea de la barbatul ei, in zori, pe divan, o cafea foarte tuciurie, aromata, si trandafiri rosii, de la Aymen branduse, de la Taha narcise, si de la Ahmad tot trandafiri, dar galbeni. Un cuib.
Petite rewrite
Era foarte dimineata cand cobora scarile castelului foarte vechi si urat, Britannia, transformat in cel mai mizer hotel.Pescarusii tipau fara nume. Frigul dinspre North Bay ii indoia vestonul subtire, un trenci de fapt, un trenci de culoarea pamantului, daca te uitai atent. Cine se mai uita atent, nowadays. Cobora ghemuita cu coastele indoite, de parca avea o suferinta cumplita intre ele, si deci isi tinea palma, lipita strans, de piept.. O durea locul cu pricina, ii amputase sufletul. Peste noapte se trezi cu sufletul amputat, o fi fost de la vreme rea, acum cobora scarile de piatra, sute, in fata se intindea marea, si statiunea era linistita, oamenii putini, cei care nu luasera micul dejun. Ea isi tinea mana tivita de cutia toracica sa nu tipe, in rest, o mai durea capul usor. Vantul si frigul il anchilozase, si nu mai simti curand, nimic.Un turist, incerca sa isi tina echilibrul pe digul de fier dimprejurul nisipului, cateva banci mici, rasarite, erau auditoriu.In fata, cerul, cu marea, impreunandu-se, plictisit.Nu vroia pe nimeni sau poate vroia un fel de cineva, sa spuna ceva, sau sa nu spuna nimic. Strainul, cu chipul blond, dar fara culoare, era intr-un carucior. Fusese si el amputat sau paralizat, cine stie. Nu se uita la chip cu atentie. Se uita infricosata la cei doi caini, stand cuminti in dreapta lui, unul langa altul: un pitbull si un lup. Strainul ii mangaia cand pe unul, cand pe celalalt, lupului ii scutura blana salbatec. Cainii se uitau rasfatati la mare. Se aseza in celalalt colt al bancii. Mai privi cainii un pic, cu teama, dupa care impresura golful cu privirea.Totul era the same. Valuri, plutind lenes, intr-o imensitate.Pustiul isi continua acrobatiile.
''De ce iti trebuie doi caini?'', il intreba.
''Sa ma apar'', ii raspunse acesta nervos, desi fata nu ii trada nici o emotie cruda.
Apoi tacu si ea. Mirosea a gogosi, si a ceva din copilarie.Inca isi tinea mana pe piept. O durea continuu, ar fi baut niste apa. Da era stucked.
''Spune-mi o poveste..’’ii spuse strainul, brusc, ca si cand l-ar fi interesat.
''Eu nu stiu povesti'', ii raspunse ea, repede.
''Tell me your story'', insista acesta.
Eu nu am poveste, ii raspunse ea sincer.Da imi plac valurile. Sunt cuminti.Nu e prea frig, isn’t it?
In timpul acesta, fara sa isi dea seama, ca de obicei, cand era la orice masa si avea o bucata de hartie, si acum, pe fasia de nisip de sub picioarele eei, desena cu varful piciorului o casa. De fapt, doar un patrat.
Strainul se uita atent, sau poate plictisit. Cine mai deosebea astfel de lucruri nowadays.
''Asta e povestea?''
Nu era de fapt decat un patrat, nu-i mai puse acoperisul, era un patrat urat.
''Nu-mi iese, nu-mi iese nici un patrat,'' spuse ea livid cu mainile tremurand, ca si cand ar fi trait cu mainile.
Cineva, un alt trecator cu caine, mai mic, trecu grabit. Fuma. I-ar fi cerut o tigara.
''Tu nu fumezi?''
''Nu.''
''Nici eu, da acum as fi tras in piept o tigara.''
Valurile erau cuminti, dar neexpresive. Nu mai putea ghici nimic, dincolo de ele. Se ghemui, si pleca cu gandul departe, unde nu gasi nimic.
Strainul scoase de undeva, o muzicuta.Incepu sa cante.
''E prea devreme pentru asta'', il intrerupse. ''Tu de ce te temi?'', intreba nervos.
''De oameni, ii spuse straimul,'' si isi mangaie cainii.
''Eu ma tem de mine si de valuri ce par cuminti. E greu si fara o poveste,si cu sufletul amputat. Fiecare are o poveste, nu?''
''Nici eu nu mai am suflet, si nici picioare, dar traiesc.Dar, e drept, am o poveste'', si ii zambi dintr-o data frumos.
''De ce ii mangai?''
''Ma apara'', raspunse simplu, convins, cu buzele stranse.
''Right.Ma duc sa cumpar doua cafele, tari.''
''No, with milk.''
''ok.''
Mergea incet.
De cealalta parte a statiunii, dragonii casinourilor luminoase, infricosator de electrizate, urlau.
Se intoarse repede.Ii oferi cafeaua de la distanta, si ii spuse asa, fara legaturi.
''Mi-e frica.''
Vantul sufla, in fata, era tot marea, cu cate un vaporas in coasta ei.
''maine nu pot, ca sunt la service. Si inca niste zile. Asociatul meu are o casa goala la comarnic - un sat pe un deal, inainte de sinaia. Cum devenim mai de incredere ii cer cheia si merg in week-end sa-mi bag mintile in cap. Te anunt si pe tine?''
''Auzi? Canta desertul.''
http://www.youtube.com/watch?v=nWfQMn0F-3g
Deschise geamul si peste gardul din caramizi rosii se inalta gardul ghimpat, cu trei randuri de cercuri de sarma ghimpata. Altfel, trotuarul mirosea tot timpul a ploaie, inceata, frumoasa, buna pentru respirat.Departe de ea, vedea camilele si bedouinii. Mergea in desert in fiecare an. De parca nu ar fi fost simtea adierea vantului. Peste cer, mai treceau pasari, ca si cand ar vasli in desertul de valuri din North Bay. Ya nour el ayn, asteptase ea, cu inima cat un purice.
''Hai la Sighisoara. E o pensiune unde putem bea cafea dimineata. E la strada, in apropiere de gara. Am mai stat acolo.''
''Iubito,mergi cu mine la munte?''
Strainul radea.
''Cum s-a intamplat?
''Un pusti, eu nu mai cerusem nimic, un pusti se daduse in carusel.Si a vrut sa imi citeasca in palma trecutul.
Eu nu as mai fi vrut. In dimineata aceea as fi vrut sa hranesc porumbeii. In dimineata aceea vroiam sa joc sah cu tataia sau hide and seek, apoi, sa mancam orez cu lapte. Atat.
''Hai sa mancam.''
''Ce? Nicidecum ghiveci sau cataplasme.Poate doar orez cu lapte.
''Esti culmea. Oricat de blestemat as fi, orez cu lapte nu pot sa iti fac.''
''Hai sa dormim.Ca cersetorii. La marginea orasului.''
''Ai vorbit cu Isabel?''
''Nu, dupa miezul noptii, cand ceasul cu cuc o sa vorbeasca.''
''Bine''.
''Eu nu am poveste....le vorbi tacut pescarusilor..
Pescarusii scanceau, cerul se uita sticlos.
''Draga mea, multumesc ca te-am intalnit, sa-mi arati ce e cu adevarat important in viata - altora. Stiam doar ce e important in piata, fosta a Victoriei. Roman al cuvintelor. Incep sa am timp, chiar si presarand pulberi de tristeti, si ma astern, din nou, la drum descris. Iti dedic un capitol. Capital.''
Acum, se uita departe, acum...nu mai avea suflet.Nimic. O astepta pe Isabel.
''..ma indop naturalist. pregatesc o lista de subiecte pt maine. in rest, stau la birou, ca iar nu sunt singur acasa .)) discut cu colaboratorii. si ma proiectez in viitorul in care tu - client room service, eu - client. mergi la comarnic? ''
Let's sleep, better.Loong, long time. Cineva batu la usa. Tresari, apoi amorti.
Dupa minute isi dezlega limba.
''Who is it?, se ridica obosit, apasa pe clanta..Nobody.Ceasul din camera alaturata batea puternic, inima ei, la fel. I se facu rusine de visul cu o seara inainte.Teama nu ii era.
Sau poate chiar mult...
Veni noaptea si cerurile se imblanzira.O visa.Cubaneza ii rase de chip dimineata.
''Is that your smile?'' Gorgeous. Altfel, aici la 29, oamenii nu se mai bagau in seama.
http://www.youtube.com/watch?v=mC70NvYiSm0
Ii veni in minte un gand..un verb din trecut, a te darui, adica esti un dar si te asterni frumos in palma cuiva... un dar, dar de fapt...
''Mai am un singur lucru de facut. Acum exist.'', isi spuse puternic in gand sa se auda.
Alaturi de Liban, Marea Rosie,si de langa Jaffa, cineva o sunase.De ce, ce putea fi Petite, decat un fir de nisip, neinsemnat, in apropierea marilor stangace, dar conturat.Nu raspunse.
Acum stia ce o lega de Isabel. Ce ciudat. Un ceas care ii vorbea, si o alina.
Becky inca se dezgolea mandra in fata tatalui ei si tipa deznadajduita sa o spele pe spate. Yulla, copila lui de pat, nu era interesata, tipa din motive financiare. Straina ii privea, indignata, dar prea slabita sa reactioneze.. Incepuse sa nu mai vada bine deloc. Prin geamul mic privea aerul cum tremura usor, in spatiu. Totul era poluat.
In frigider nu mai erau decat ham si carnati englezesti, cu gust de o pasta incerta.Ziarul aluneca prin crapatura usii. Acelasi negru pe bicicleta, cu geaca subtire de ploaie si o sapca.Vesel, fluierand.Joanne spala. Continuu. Masina horcaia.
Duminica, lua Magic Bus si mergea sa priveasca golful, fara masti, netrucat, foarte putin mandru. Strainul, chiar daca nu o privea, ii vorbea. Locuia pe una din coline, si obisnuia sa coboare spre mare dimineata, devreme, ajutat de un pusti. Nu aveau nici un sens, BOTH OF THEM.Reci, sfartecati, amputati prin toate cotloanele, blestemati, si apoi spovediti instantelor.
Petite
''De ce iti trebuie doi caini?'', il intreba.
''Sa ma apar'', ii raspunse acesta nervos, desi fata nu ii trada nici o emotie cruda.
Apoi tacu si ea. Mirosea a gogosi, si a ceva din copilarie.Inca isi tinea mana pe piept. O durea continuu, ar fi baut niste apa. Da era stucked.
''Spune-mi o poveste..’’ii spuse strainul, brusc, ca si cand l-ar fi interesat.
''Eu nu stiu povesti'', ii raspunse ea, repede.
''Tell me your story'', insista acesta.
Eu nu am poveste, ii raspunse ea sincer.Da imi plac valurile. Sunt cuminti.Nu e prea frig, isn’t it?
In timpul acesta, fara sa isi dea seama, ca de obicei, cand era la orice masa si avea o bucata de hartie, si acum, pe fasia de nisip de sub picioarele eei, desena cu varful piciorului o casa. De fapt, doar un patrat.
Strainul se uita atent, sau poate plictisit. Cine mai deosebea astfel de lucruri nowadays.
''Asta e povestea?''
Nu era de fapt decat un patrat, nu-i mai puse acoperisul, era un patrat urat.
''Nu-mi iese, nu-mi iese nici un patrat,'' spuse ea livid cu mainile tremurand, ca si cand ar fi trait cu mainile.
Cineva, un alt trecator cu caine, mai mic, trecu grabit. Fuma. I-ar fi cerut o tigara.
''Tu nu fumezi?''
''Nu.''
''Nici eu, da acum as fi tras in piept o tigara.''
Valurile erau cuminti, dar neexpresive. Nu mai putea ghici nimic, dincolo de ele. Se ghemui, si pleca cu gandul departe, unde nu gasi nimic.
Strainul scoase de undeva, o muzicuta.Incepu sa cante.
''E prea devreme pentru asta'', il intrerupse. ''Tu de ce te temi?'', intreba nervos.
''De oameni, ii spuse straimul,'' si isi mangaie cainii.
''Eu ma tem de mine si de valuri ce par cuminti. E greu si fara o poveste,si cu sufletul amputat. Fiecare are o poveste, nu?''
''Nici eu nu mai am suflet, si nici picioare, dar traiesc.Dar, e drept, am o poveste'', si ii zambi dintr-o data frumos.
''De ce ii mangai?''
''Ma apara'', raspunse simplu, convins, cu buzele stranse.
''Right.Ma duc sa cumpar doua cafele, tari.''
''No, with milk.''
''ok.''
Mergea incet.
De cealalta parte a statiunii, dragonii casinourilor luminoase, infricosator de electrizate, urlau.
Se intoarse repede.Ii oferi cafeaua de la distanta, si ii spuse asa, fara legaturi.
''Mi-e frica.''
Vantul sufla, in fata, era tot marea, cu cate un vaporas in coasta ei.
''maine nu pot, ca sunt la service. Si inca niste zile. Asociatul meu are o casa goala la comarnic - un sat pe un deal, inainte de sinaia. Cum devenim mai de incredere ii cer cheia si merg in week-end sa-mi bag mintile in cap. Te anunt si pe tine?''
''Auzi? Canta desertul.''
http://www.youtube.com/watch?v=nWfQMn0F-3g
Deschise geamul si peste gardul din caramizi rosii se inalta gardul ghimpat, cu trei randuri de cercuri de sarma ghimpata. Altfel, trotuarul mirosea tot timpul a ploaie, inceata, frumoasa, buna pentru respirat.Departe de ea, vedea camilele si bedouinii. Mergea in desert in fiecare an. De parca nu ar fi fost simtea adierea vantului. Peste cer, mai treceau pasari, ca si cand ar vasli in desertul de valuri din North Bay. Ya nour el ayn, asteptase ea, cu inima cat un purice.
''Hai la Sighisoara. E o pensiune unde putem bea cafea dimineata. E la strada, in apropiere de gara. Am mai stat acolo.''
''Iubito,mergi cu mine la munte?''
Strainul radea.
''Cum s-a intamplat?
''Un pusti, eu nu mai cerusem nimic, un pusti se daduse in carusel.Si a vrut sa imi citeasca in palma trecutul.
Eu nu as mai fi vrut. In dimineata aceea as fi vrut sa hranesc porumbeii. In dimineata aceea vroiam sa joc sah cu tataia sau hide and seek, apoi, sa mancam orez cu lapte. Atat.
''Hai sa mancam.''
''Ce? Nicidecum ghiveci sau cataplasme.Poate doar orez cu lapte.
''Esti culmea. Oricat de blestemat as fi, orez cu lapte nu pot sa iti fac.''
''Hai sa dormim.Ca cersetorii. La marginea orasului.''
''Ai vorbit cu Isabel?''
''Nu, dupa miezul noptii, cand ceasul cu cuc o sa vorbeasca.''
''Bine''.
''Eu nu am poveste....le vorbi tacut pescarusilor..
Pescarusii scanceau, cerul se uita sticlos.
''Draga mea, multumesc ca te-am intalnit, sa-mi arati ce e cu adevarat important in viata - altora. Stiam doar ce e important in piata, fosta a Victoriei. Roman al cuvintelor. Incep sa am timp, chiar si presarand pulberi de tristeti, si ma astern, din nou, la drum descris. Iti dedic un capitol. Capital.''
Acum, se uita departe, acum...nu mai avea suflet.Nimic. O astepta pe Isabel.
''..ma indop naturalist. pregatesc o lista de subiecte pt maine. in rest, stau la birou, ca iar nu sunt singur acasa .)) discut cu colaboratorii. si ma proiectez in viitorul in care tu - client room service, eu - client. mergi la comarnic? ''
Let's sleep, better.Loong, long time. Cineva batu la usa. Tresari, apoi amorti.
Dupa minute isi dezlega limba.
''Who is it?, se ridica obosit, apasa pe clanta..Nobody.Ceasul din camera alaturata batea puternic, inima ei, la fel. I se facu rusine de visul cu o seara inainte.Teama nu ii era.
Sau poate chiar mult...
Veni noaptea si cerurile se imblanzira.O visa.Cubaneza ii rase de chip dimineata.
''Is that your smile?'' Gorgeous. Altfel, aici la 29, oamenii nu se mai bagau in seama.
http://www.youtube.com/watch?v=mC70NvYiSm0
Ii veni in minte un gand..un verb din trecut, a te darui, adica esti un dar si te asterni frumos in palma cuiva... un dar, dar de fapt...
''Mai am un singur lucru de facut. Acum exist.'', isi spuse puternic in gand sa se auda.
Alaturi de Liban, Marea Rosie,si de langa Jaffa, cineva o sunase.De ce, ce putea fi Petite, decat un fir de nisip, neinsemnat, in apropierea marilor stangace, dar conturat.Nu raspunse.
Acum stia ce o lega de Isabel. Ce ciudat. Un ceas care ii vorbea, si o alina.
Becky inca se dezgolea mandra in fata tatalui ei si tipa deznadajduita sa o spele pe spate. Yulla, copila lui de pat, nu era interesata, tipa din motive financiare. Straina ii privea, indignata, dar prea slabita sa reactioneze.. Incepuse sa nu mai vada bine deloc. Prin geamul mic privea aerul cum tremura usor, in spatiu. Totul era poluat.
In frigider nu mai erau decat ham si carnati englezesti, cu gust de o pasta incerta.Ziarul aluneca prin crapatura usii. Acelasi negru pe bicicleta, cu geaca subtire de ploaie si o sapca.Vesel, fluierand.Joanne spala. Continuu. Masina horcaia.
Duminica, lua Magic Bus si mergea sa priveasca golful, fara masti, netrucat, foarte putin mandru. Strainul, chiar daca nu o privea, ii vorbea. Locuia pe una din coline, si obisnuia sa coboare spre mare dimineata, devreme, ajutat de un pusti. Nu aveau nici un sens, BOTH OF THEM.Reci, sfartecati, amputati prin toate cotloanele, blestemati, si apoi spovediti instantelor.
Petite
multi
Erau multi, trebuia sa curete dupa ei, casa era un pub, bause o sticla pe Arniston bay, desi e o blasfemie sa faci asta cand esti sad, si deci, isi puse un neglijee negru,. cu trandafiri transparenti pe sani, un string trandafiriu , era in capul scarilor, barbatii lustruiau, ochi stucked, coborase...o mana ridicata...Nooooo, Lora, They smiled, they were stucked, she smiled
Doralee
Doralee
Women, daughters
Women, daughters
''Doralee, u make me feel embarassed, stop it....'', o trase de mana Becky.
''I am sorry, I am sorry..'', isi opri scancetul urlator exact la jumatatea pieptului si il ucise printre omuletii gatului.
Se facuse primavara, se urcase pe cer un soare rece si ranjea.
''Du-te dracului''.
In dimineata urmatoare se intoarse in Scarborough, la North Bay, sa il caute.
''I give u anything, just do it''
http://www.youtube.com/watch?v=1lB8n0UBXnE
Pe banca cu pricina, nu era nimeni, se asezase nisipul. Merse ca si cand o durea bratul cu o zi in urma cand donase sange spurcat, merse inainte, durea ca si cand s-ar fi strapuns, si in loc de asta, dadu peste un barbat cu trasaturile ascutite si un caine cu trasaturi la fel de ascutite, o corcitura de Leslie cu vagabond.
''Te-ai intors? Pentru ce? De ce te intorci mereu?''
''Esti mai putin fioros, doar ascutit? Cum faci asta?''
''I will show u something tonight..But tell me, why does it hurt u now? You sold your heart..''
''The memory of my heart hearts me, stranger.Exactly in the deep of my eyes and my body''
''Sing a song''
''What? What song could be for me, when is no story?''
''Let me think. Could u dance?''
I am always the queen of dancing. On that night, before of selling my heart, I danced like a queen.Some music were dead a long time ago. They asked me..Are u a professional? The women went away, and one girl just told me, that I am wonderful in feeling the dance.That woman was a cabaret dancer.
''Thats all about u?
''U know everything about me, but I will answer to u.
I dont know, is just a basic instinct. I am an animal again. I don't have any heart, or any rationality. I am biting.''
''I will show u tonight, how can u do it.''
''After that, I will make love, with me, on an empty place, in my body. ''
Becky ii aparuse in prag, o ruga, ''Becky do u still need your, your...si mintea ei se bloca....o privi pe pe copila, cu ochii rotiti de-a lungul camerei, o astepta sa termine, desi parca nu o vedea, era pana nu demult un copil, vesel, razgaiat, rau,acum fata i se plamadise, isi avea un fel de tristete in ochi, care o facea femeie, o noua Lolita pentru un oarecare, caruia nu ii va pasa ca mama ei murise la 10 ani. Fostul ei sot, isi luase o alta fetita la numai o luna dupa funeralii, fie si ca erau despartiti de ceva timp, deci plecase in Cuba sa isi aleaga o fetiscana de 20, care strivise bietul copil, prin pretentiile ei, de fetita. Moonriver
Moonriver
''Doralee, u make me feel embarassed, stop it....'', o trase de mana Becky.
''I am sorry, I am sorry..'', isi opri scancetul urlator exact la jumatatea pieptului si il ucise printre omuletii gatului.
Se facuse primavara, se urcase pe cer un soare rece si ranjea.
''Du-te dracului''.
In dimineata urmatoare se intoarse in Scarborough, la North Bay, sa il caute.
''I give u anything, just do it''
http://www.youtube.com/watch?v=1lB8n0UBXnE
Pe banca cu pricina, nu era nimeni, se asezase nisipul. Merse ca si cand o durea bratul cu o zi in urma cand donase sange spurcat, merse inainte, durea ca si cand s-ar fi strapuns, si in loc de asta, dadu peste un barbat cu trasaturile ascutite si un caine cu trasaturi la fel de ascutite, o corcitura de Leslie cu vagabond.
''Te-ai intors? Pentru ce? De ce te intorci mereu?''
''Esti mai putin fioros, doar ascutit? Cum faci asta?''
''I will show u something tonight..But tell me, why does it hurt u now? You sold your heart..''
''The memory of my heart hearts me, stranger.Exactly in the deep of my eyes and my body''
''Sing a song''
''What? What song could be for me, when is no story?''
''Let me think. Could u dance?''
I am always the queen of dancing. On that night, before of selling my heart, I danced like a queen.Some music were dead a long time ago. They asked me..Are u a professional? The women went away, and one girl just told me, that I am wonderful in feeling the dance.That woman was a cabaret dancer.
''Thats all about u?
''U know everything about me, but I will answer to u.
I dont know, is just a basic instinct. I am an animal again. I don't have any heart, or any rationality. I am biting.''
''I will show u tonight, how can u do it.''
''After that, I will make love, with me, on an empty place, in my body. ''
Becky ii aparuse in prag, o ruga, ''Becky do u still need your, your...si mintea ei se bloca....o privi pe pe copila, cu ochii rotiti de-a lungul camerei, o astepta sa termine, desi parca nu o vedea, era pana nu demult un copil, vesel, razgaiat, rau,acum fata i se plamadise, isi avea un fel de tristete in ochi, care o facea femeie, o noua Lolita pentru un oarecare, caruia nu ii va pasa ca mama ei murise la 10 ani. Fostul ei sot, isi luase o alta fetita la numai o luna dupa funeralii, fie si ca erau despartiti de ceva timp, deci plecase in Cuba sa isi aleaga o fetiscana de 20, care strivise bietul copil, prin pretentiile ei, de fetita. Moonriver
Moonriver
Subscribe to:
Posts (Atom)