Sunday 12 July 2009

Acum un an, cand cerurile imi pareau deschise

''Am invatat sa spun anul nou cu noroc in chineza. Azi in cartierul chinez m-am bucurat de parada dragonilor si de suvenirurile traditionale chinezesti. Dintre toti, englezi sau chinezi, cred ca eram cea mai zgomotoasa. Cu o mica toba decorata in simboluri de gung hat choi, zdranganeam cu zambetul pe buze, la intrecere cu chinezoaicele cu codite. Sa sparg anul nou european petrecut in sunetul picaturilor triste de apa din dus, asteptandu-l pe El. Imi doresc sa fie un an nou in care sa am incredere in oameni si sa iubesc la fel de mult ca pana acum. Sa fiu puternica si sa intorc iubire . Am mancat noodles si am platit un chinez sa imi scrie numele iubitului meu in chineza. Am cumparat o piatra de rau sa am din nou piatra magica, Petricica mea draga si nestemata. Wei mi-a daruit o felicitare cu simbloul calului, care ma reprezinta pe cer. Am colindat cu dragonii fiecare locatie chinezeasca din cartier. Am mirosit cu pofta mancarurile variate pregatite chiar in fata noastra si m-am obtinut sa nu cumpar si eu frigarui. Am admirat evantaiurile uriase si umbrelele in miniatura, cu maiestrie pictate. Mi-a parut rau ca nu am avut bani sa cumpar si o piatra de jad. Mi-am adus aminte ca nu mai imi pot tine de mana iubitul si m-am intristat . Am uitat un pic cand au venit Wei si cu Peter si m-au invitat la restaurantul italienesc SAN CARLO. Uf ce portii uriase cu fructe de mare si pesti comandasera ei. Eu am vrut doar putin dulce sa imi indulceasca sufletul. Erau mai mult de 20 de ospatari in restaurant. Si un roman. M-am bucurat. Fat choi, sa va fie sufletul cald si honest...asta va doresc. ''
http://adevarul.ro/blogs/petre_munteanu/
woman
Tags: fatchoi Edit Tags

No comments:

Post a Comment